Dacă eşti coach sau dacă încă cochetezi cu ideea de a deprinde competenţele necesare pentru a debeni un coach profesionist, cu siguranţă că ştii că cele mai importante acreditari ca si coach de nivel international vin din partea ICA – International Coaching Academy si a ICF – International Coach Federation – autorităţile supreme în domeniu.
Cu toate astea, Tony Robbyns, peak performance coach (coach de inaltă performanță) și fondator al Scolii de Training in Coaching, Robbins-Madanes Training, nu este certificat nici IAC, nici ICF!!!
Articolul pe care te invit sa îl citești mai jos, apărut in 2011, este tradus si adaptat dintr-o publicație straină de un colaborator si prezinta 5 motive reale pentru care Tony Robbins nu este acreditat ca si coach de catre IAC si ICF. Articolul, foarte bine documentat este scris de Julia Stewart, presedinta School of Coaching Mastery si dacă dorești, il poti citi și în varianta originală, aici.
„Zilele trecute, am avut o conversație cu unul dintre elevii mei de la Scoala de Coaching despre motivele pentru care Anthony Robbins nu are certificările IAC life coach certification.
Reflectand în continuare la acea discuţie mi-am dat seama că, într-adevăr, Tony nu are si nici nu va trece niciodată testele pentru obţinerea credeţialelor de acreditare ca şi Coach ICF.
De ce?
Pentru că stilul său de life coaching pe care îl practică şi în care s-a angajat este unul ”tabu”. Voi explica într-un moment ce vreau să spun cu asta …
Poate că nu este corect să „măsuram” ceea ce face Tony Robbins prin modelele standard de life-coaching. La urma urmei, el se auto-numește „intervenționist strategic”, nu un antrenor de viață (life coach).
Apoi, pe o pagină de coaching de pe site-ul său Tony pretinde că este „Tatăl industriei de Coaching”. Hmm, zeci de mii de coachi spun că Thomas Leonard este „Fondator al Coaching-ului profesioist”.
Thomas Leonard a fondat atât ICF și IAC. Dar…
… si eu realizez acum, că totuși există un mare semn de intrebare:
Există destul de puține asemănări între abordarea de coaching a lui Thomas Leonard (am studiat la ambele școli ale sale, unde am primit mai multe certificari de coach și am fost şi certificator de clasă pentru Thomas Leonard Coaching School) și abordarea lui Tony Robbins, pe care l-am studiat în mod informativ.
Sunt un mare fan al lui Thomas Leonard, dar … se pare că Leonard ar fi furat (sau împrumutat) multe din ideile sale de la Robbins. Sunt doar speculații, însă, de remarcat că, cartea cea mai populară a lui Tony Robbins, ”Awaken the Giant Within”, în care Tony Robbins însuși se autodefineşte un coach, este bazată pe munca lui cu mii de persoane in cei peste douăzeci de ani de activitate și a fost publicată în 1991!
Iar Thomas Leonard a fondat prima sa scoala de coaching Life Coach University, în 1992, cu o mulțime de idei similare cu ale lui Tony(deși există unele diferențe cheie)! 🙂
Nu cred că Tony Robbins a inventat toate ideeile sale. La fel ca multi coachi, el pare să fi reambalat, redenumit și reorganizat unele idei noi, iar altele sunt vechi, de cand lumea si pamantul.
Sunt voci care atribuie aceste idei ca apartinând lui Jim Rohn, EST, sau Landmark. Alții atribuie dezvoltarea acestor ideei inca din secolul al 19-lea transcendentalilor (American Transcendentialists). Dar rădăcini ale acestor idei se regăsesc și în cuvintele lui Iisus Hristos și la Buddha, iar în alte scrieri, chiar mult mai devreme păstrate și transmise ca tradiții orale in întreaga lume. (Acesta este unul dintre multele motive pentru care o diploma în psihologie sau asistenta sociala, chiar si un doctorat, nu te face un life coach (antrenor de viață).
Iar unul dintre cele mai mari Nu-uri în coaching este acela că, coach-ii nu lucreaza cu oameni care sunt bolnavi mintal. Si ar trebui să fii bolnav mintal ca să iei în considerare sinuciderea, nu?
Atât IAC și ICF sunt împotriva utilizării coaching-ului ca și instrument terapeutic. Principalul motiv al acestei reguli este acela că un coach necalificat ar putea face mai mult rău clientului, decât bine. Un motiv suplimentar este faptul că coach-ul poate fi expus judecății clientului pentru practicarea psihoterapiei fără licență.
Personal nu aș încuraja un coach să lucreze cu oricine este afectat de o durere psihică puternică (depresie), însă eu, personal am avut clienti cu mari probleme psihice. În cele mai multe cazuri, le-am cerut să meargă și la un terapeut în perioada in care lucra cu mine. Dar, de multe ori mi-au spus că coaching-ul i-a ajutat mai mult decat terapia. Pentru unii clienti, cei care sunt dispuși să își asume responsabilitatea pentru problemele lor, instrumentele de coaching au o putere mai mare decât psihoterapia.
Tony Robbins susține că nu a pierdut pe nimeni până acum. Dacă acest lucru este adevărat, atunci poate că intervențiile sale strategice nu sunt chiar atat de proaste precum ar crede unii coachi. Si poate că de fapt prin intervențiile sale a salvat mii de vieți. În acest caz, ceea ce face el este extrem de curajos și de valoros!
Iar este una dintre regulile de bază ale coaching-ului de viață spune: Lasa clientul sa vorbească în cea mai mare parte a timpului. Dar, de cele mai multe ori Tony Robbins nu urmează această regulă.
L-am văzut lucrand și făcând coaching cu oameni în timp ce el susținea aproape toata conversatia. Și de fiecare dată funcționa! De ce? Pentru că Tony știe să citească limbajul corpului extraordinar de bine și pentru că are o profunda înțelegere a naturii umane. Oare aceste caracteristici nu sunt valabile și pentru ceilalti coachi? Eu cred că este, însă Tony Robbins are zeci de ani de experiență în acest domeniu, cu mult mai multi decât cei mai mulți coachi și a lucrat cu mii de oameni. Cei mai mulți coachi nu pot compara realizarile lor cu ceea ce Tony Robbins a realizat deja iar aptitudinile nivelul lor de competență reflectă acest lucru.
Cu toate acestea, vorbitul „prea mult” într-o sesiune de coaching atât IAC cat și ICF te poate conduce la eşec. Şi în cele mai multe sesiuni de coaching, cred că este adevărat ce spun cei de la IAC şi ICF. Dar iată, pot exista şi excepții …
Unul dintre colegii mei mi-a spus că a crezut că face asta pentru că este ipocrit. Dar se pare că o face pentru că zdruncină si scoate clientul dintr-o stare in care acesta este blocat, într-atât de mult încât acesta să îşi schimbe starea şi modul de gândire şi astfel, să devină mai puternic. Și se pare şi această strategie funcționează!
Atat IAC cat și ICF recunosc că o schimbare in modul de gândire a clientului este o parte importanta a unui proces de coaching profesionist, dar totuşi, face să foloseşti cuvinte jignitoare pentru realiza acest lucru? Este un mod prin care poţi pierde foarte uşor încrederea clientului. În cele mai multe cazuri, este mai bine să se respecte o relaţie și să se empatizeze cu clientul, mai ales atunci când acesta duce o lupta interioara.
Însă, din nou mă gândesc că, dacă ai doar o perioadă scurtă de timp pentru a lucra cu cineva care are grave probleme mintale, poate că şi metodele folosite ar trebui sa fie putin mai radicale.
De fapt, aceasta este o problemă pentru cei de la ICF. IAC recunoaște că există în lume şi alţi coachi foarte buni care, la fel ca Tony, au mii de ore de experiență la activ și în decursul anilor au invăţat tot ce se poate despre modul în care să faciliteze creșterea performanţelor personale, dar care ar putea să nu fi urmat nici o scoala de coaching aprobata ICF.
Pe de altă parte, ICF recunoaște că, calitatea unui coah „prinde viteza” atunci când acesta practică, astfel încât el/ea poate profesa în mod competent într-o perioadă de un an, în loc de zece, cât ar fi de multe ori nevoie, pentru o auto-educare. ICF crede atât de mult în formarea şi exerciţiul permanent al unui coach, încât a anunțat recent că nu va mai accepta coachi neinstruiti pentru calitatea de membru în cadrul organizației.
Tony, nu doar că a făcut coaching cu colegii săi pe care nu de puţine ori i-a ajutat, dar susține că a citit peste 750 de cărți și a participat la fiecare seminar de creșterea şi dezvoltare personală pe care şi-l putea permite (uneori participa la cele mai bune dintre acestea de mai multe ori, astfel încât să îăi însuşească şi să stăpânească foarte bine materialul). Apoi a continuat să ajute mii de oameni în toţi anii care au urmat.
Vorbind despre educaţia sa, Tony Robbins exemplifica cu ceea ce spune Malcolm Gladwell în cartea sa, Outliers (Exceptionalii): „Această măiestrie extremă este mai degrabă rezultatul a aproximativ 10.000 de ore de experiență, decât rezultatul unui talent extrem. Talentul este frumos, dar un angajament obsesiv „să iei măsuri masive”, așa cum ar spune Robbins, contează mai mult.”
El este celebru și rezultatele sale vorbesc de la sine despre asta. De multe ori se confundă cu mulţimea, pentru că clienții săi îi cunosc reputația și au o încredere imensa în el.
Deci, mai conteaza oare un certificat de life coach de la IAC sau ICF atunci când aceasta nu recunoaște anumite competențe pe care un coach – maestru re-cunoscut le folosește cu atât de mult succes? Contează, dar poate că nu pentru motivele la care unii s-ar gândi …
Ambele procese de certificare IAC și ICF sunt mai riguroase de trecut decat ar crede majoritatea coachi-lor. Ele forțează practic coachi-ii să susțina mii de ore de coaching pentru a le trece. Cu siguranţă că acestea nu te vor transforma intr-un Tony Robbins, dar ele vor face din tine un coach mult mai bun.
Gândeşte-te la certificarea de life coach ca si la o structură de susținere care te ajută să devii acel coach profesionist cu care ți-ai dori să lucrezi tu.
Dar, e bine de luat tot ce se spune despre certificarea în coaching cu dram de umor. Deoarece ambele organizații de certificare sunt foarte respectate si ofera o gamă largă de tehnici de master coaching, indiferent de ce s-ar spune despre fiabilitate inter-evaluatorilor. Asta înseamnă că certificatorii pot fi de acord între ei; dar nu înseamnă că criteriile lor includ toate formele de desăvârşire în coaching.
Dacă tu nu vei îndeplini criteriile IAC si ICF, adu-ţi aminte, că nici Tony, nu le îndeplineşte şi că oricând l-ar pica.
Dar nici nu folosi lipsa certificării ca life coach ca pe o scuză pentru a renunţa la dezvoltarea şi perfecţionarea ta în coaching. Foloseşte-o ca pe o provocare pentru a continua și pentru a deveni genul de coach care poate transforma valorile de viata ale unui client în câteva minute.
Apropo, Tony Robbins, probabil, este „Tatăl Industriei de Coaching„. Dar Thomas Leonard este coach-ul care a transformat coaching-ul într-o profesie. Ambele au adus contribuții enorm de importante pentru mii si milioane de oameni.
……………………………………………………………………………
Eu l-aș certifica pe Anthony Robbins.
Eu am învățat cu siguranță unele lucruri noi, pe care nu le știam de la Tony. Și am văzut dovezi că ceea ce face Tony este foarte eficient. Am învățat chiar și cum să folosesc unele tehnici despre care Thomas Leonard afirma că nu ar fi utile.
Acum sincer, tu ce părere ai? Ești de acord că Tony Robbins nu ar obține certificarea de life coach ICF sau IAC? Sau mintea mea a luat-o razna?”
Vrei să afli mai multe despre CEA MAI BUNA Şcoală de Coaching din România acreditată ANC şi ICF?
Donald Trump vs Kamala Harris: Analiza de Marketing a Campaniei Electorale
+50 Idei de Afaceri Profitabile în 2025
Ioan Cosmescu: Povestea Omului Care a Revolutionat Medicina
Scam Copilot: Detectorul de escrocherii cu Inteligență Artificială de la Bitdefender
10 Surse GRATUITE Pentru A Deveni MASTER Prompt Engineering