Potrivit lui Bernard Dagenais, cunoscut autor al unor lucrari cu impact asupra publicului, precum „Campania de relatii publice” si „Profesia de relationist”, „comunicarea este persuasiune„.
Autorul continua ideea lansata în „Profesia de Relationist”, apreciind ca:
„A persuada inseamna a face pe cineva sa creada ceva, sa fie convins de acel lucru sau sa doreasca sa faca ceva anume, cu o adeziune totala. Comunicarea nu este, deci, doar o impartire de informatii; ea reprezinta dorinta de schimbare si reflecta o intentie de a da un sens anume realitatii„.
Aceasta este, probabil, una dintre cele mai transante definitii ale persuasiunii si, spre deosebire de alti autori, Dagenais nu adauga aici si termenul „influenta”. De astfel, persuasiunea ar trebui fi privita ca un mecanism educativ capabil sa instruiasca si nu ar trebui fi asociata cu propaganda sau cu influenta.
Plecand de la aceste considerente, se poate adauga faptul ca nu orice eveniment poate fi obiectul unei comunicari scrise sau inregistrate, deoarece nu toate pot servi intereselor presei. In aceste conditii se poate pune intrebarea:
Probabilitatea ca un comunicat de presa care raspunde anumitor intrebari pe care si le-ar pune orice persoana care doreste sa cunoasca mai multe informatii cu privire la un anumit eveniment, sa starneasca interesul mass-media este mare. In acest sens, sunt utilizate intrebari fundamentale, „cei 5 W” sau cei „5 W + H”: Cine? (Who?), Ce? (What?), Cand? (When?), Unde? (Where?), De ce? (Why?), Cum? (How?).
Se apreciaza ca parcurgerea unui algoritm in comunicarea specifica relatiilor publice este obligatorie. Acesta va include:
Un bun specialist in relatii publice stie care sunt informatiile pe care mass-media le vehiculeaza intens si se va folosi de ele. Este de la sine inteles ca va miza pe informatii de actualitate, pe informatii care fac referire la personalitati publice, pe informatii al caror caracter este conflictual sau pe cele care includ elemente de progres intr-o anumita ramura s.a.m.d. Stie, de asemenea, ca doar un comunicat de presa prezentat obiectiv va fi preluat de jurnalisti si din acest motiv nu va oferi informatii incorecte sau controversate.
In momentul in care scrie un comunicat de presa, autorul trebuie sa respecte anumite norme de redactare si structura.
Din acest motiv trebuie gandit in asa fel incat sa atraga atentia. La modul ideal, titlul trebuie sa trezeasca curiozitatea cititorului, sa centreze atentia pe continut, sa fie scurt (7-15 cuvinte) si factual. De asemenea, la stabilirea titlului este recomandat sa se tina cont si de urmatoarele aspecte:
Cea mai importanta regula de care trebuie sa se tina cont in momentul redactarii comunicatului de presa este ca informatia de cel mai mare interes sa fie prezentata imediat si nu dupa introduceri stufoase. Textul unui comunicat de presa este structurat in 3 parti: lead, corpul textului si final.
Formula jurnalistica potrivita pentru redactarea textului este cea a piramidei inversate in care:
Acest prim paragraf, este cea mai importanta parte a unui comunicat de presa, dat fiind faptul ca aici sunt incluse cele mai insemnate elemente ale mesajului. Lead-ul are rolul de a convinge cititorul ca intreg textul merita citit.
In lead trebuie sa se regaseasca neaparat raspunsurile la urmatoarele intrebari:
Aceasta lista cu intrebari la care se raspunde in lead nu poate fi standardizata, deoarece specificul informatiei este elementul esential de care trebuie sa se tina cont in alegerea intrebarilor. Autorul comunicatului de presa nu trebuie sa piarda din vedere esenta informatiei sau sa se piarda in detalii fara importanta. De astfel, se recomanda ca lead-ul sa nu depaseasca 5-6 randuri de text.
Informatiile secundare se trec in corpul textului. Acestea trebuie sa completeze ceea ce s-a spus in lead, sa amplifice informatia initiala. Potrivit lui K. Tucker, corpul textului „descrie solutiile si avantajele pe care le ofera, pentru publicul-tinta, initiativa pe care o prezentati”.
In corpul textului, cititorul va gasi raspunsuri la urmatoarele intrebari:
Pe de alta parte, corpul textului poate oferi raspuns si la urmatoarea intrebare:
Si pentru corpul textului, se recomanda paragrafele scurte, formate din 3-4 fraze (ceea ce nu este neaparat o regula). Exprimarea nu trebuie sa fie ambiguu sau fara sens. La modul ideal, in corpul textului, pentru coerenta se aplica regula: o singura idee = un singur mesaj = un singur paragraf.
Autorul comunicatului de presa va trebui ca prin final sa fixeze evenimentul in mintea cititorului.
3. Greseli de evitat in scrierea unui comunicat de presa
Greselile ce pot fi facute in momentul redactarii comunicatului de presa sunt numeroase, cele mai frecvente le includ si pe urmatoarele:
Există mai multe tipuri de comunicate de presă, în funcţie de conţinut şi rolul lor, astfel ca atunci cand te gandesti la crearea unui comunicat de presa sa pornesti cu obiectivul bine definit in minte. Astfel, avem:
A. Comunicatul de informare
B. Comunicatul invitaţie
C. Comunicatul de anunţare
D. Comunicatul de reamintire
E. Comunicatul răspuns
În concluzie, comunicatul de presa reprezinta un instrument important de comunicare ce trebuie gandit si creat cu multa atentie si profesionalism. Daca vei considera ca ai nevoie de ajutor in acest sens, nu ezita sa apelezi cu incredere la serviciile noastre.
Mulțumim!
Ghid Complet: Cum să Devii Creator de Conținut Digital
Totul despre VideoExpress.ai: Un Tool Complet de Creare Video
Bazele AI: 99% din utilizatorii ChatGPT NU ȘTIU asta…
Ghidul Complet al Modelelor ChatGPT: Tot ce Trebuie să Știi în 2025
Ghid de Marketing pentru Sărbători publicat de TikTok